Câteva date oficiale arată unde sunt banii pe care Guvernul Cioloș spune că nu-i are pentru indemnizațiile mamelor

Legea privind indemnizațiile acordate părinților din România de către stat pentru concediul de creștere a copilului a fost modificată de guvernul Boc în 2010 prin Ordonanța de urgență nr. 111/2010. Atunci, aleșii au redus valoarea acestui ajutor la 75% din venitul net pentru părinții care stăteau acasă pentru un an, dar nu mai mult de 3,400 de lei, și la 1.200 de lei pentru cei care voiau să stea acasă doi ani. Totuși, la vremea aceea, guvernul a declarat că această măsură aproape că nu s-a simțit în buget. „Dacă vorbim de ordonanța trecută astăzi în Guvern, această opțiune presupune pentru anul 2011 o cheltuială de aproximativ 1,9 miliarde lei, și, după calculele făcute de noi și de Ministerul de Finanțe, practic vom câstiga în jur de 100 milioane lei”, declara la vremea respectivă minsitrul Muncii, Ioan Botiș.

Potrivit noii forme a legii adoptate de Camera Deputaților plafonul dispare dispare, iar indemnizația va avea aceeași valoare indiferent că părintele solicită concediul pentru unul sau doi ani. Pentru copiii cu handicap, părinții au în continuare dreptul la maximum 3 ani de concediu.

Actul normativ prevede că indemnizația va reprezenta 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni lucrate din ultimii doi ani. De asemenea, aceasta nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe țară garantat în plată. Mai mult, vor avea dreptul la concediu și persoanele care câștigă bani din silvicultură și piscicultură, lucru care nu este valabil în prezent.

„Persoanele care, în ultimii doi ani anteriori datei nașterii copilului, au realizat timp de cel puțin 12 luni venituri din salarii și asimilate salariilor, venituri din activități independente, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, denumite în continuare venituri supuse impozitului, beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, precum și de o indemnizație lunară”, se arată în forma modificată a legii.

Astfel, suma minimă încasată de părinte va crește de la aproximativ 600 de lei, cât este în prezent, la peste 1.000 de lei. Special va fi cazul mamelor care nasc gemeni, tripleți sau multipleți. Acestea vor beneficia de o creștere a indemnizației lunare cu 85% din valoarea salariului minim brut.

Ce calcule se fac la Guvern

Modificarea acestei legi a stârnit critici din partea reprezentanților Ministerului Muncii, cât și din partea premierului Dacian Cioloș.

Ministrul Muncii, Ana Costea a declarat că această lege ar trebui, într-adevăr modificată, astfel încât să se renunțe la diferențierea sumei acordate în funcție de perioada de concediu cerută de părinte, însă a solicitat menținerea plafonului de 3.400 de lei. În caz contrar, ministrul susține că efortul bugetar ar crește cu 180 de milioane de lei în 12 luni.

„Ținând cont de posibilitățile de susținere bugetară, chiar dacă o să vă supărați pe mine, nu pot să vin să vin să susțin tocmai pentru că manifestăm o preocupare și o grijă față de mame și femei (…) Vă solicit renunțarea la cele două opțiuni de concediu și reglementarea pentru toate situațiile a concediului până la împlinirea, de către copil, a vârstei de doi ani sau trei ani în cazul copiilor cu dizabilitățim, menținerea limitei maxime de 3400 de lei, corelativ cu extinderea perioadei de acordare a stimulentului de inserție cu un an. Pentru această variantă estimăm o creștere de aproximativ 4000 de beneficiari și un efort bugetar suplimentar pe 12 luni de aproximativ 180 de milioane de lei, efort bugetar pe care noi l-am calculat”, a declarat Ana Costea.

Aceasta a explicat că îngrijorarea se leagă de faptul că impactul bugetar ar fi prea mare. „Impactul financiar al aplicării proiectului prin care se va elimina plafonul de 3.400 de lei din legea indemnizației pentru creșterea copilului va fi de aproximativ 210 milioane lei, de la 1 iulie până la sfârșitul anului, iar impactul pentru 2017 va fi de 850 milioane lei”, a precizat ministerul Muncii.

De partea cealaltă, Dacian Cioloș a cerut parlamentarilor să precizeze de unde vor lua banii necesari creșterilor promise pentru concediile parentale.

„Când Parlamentul vine cu modificări sau cu propuneri legislative care vizează alocări bugetare, o spune Constituția, e important să precizeze de unde luăm banii dacă e vorba de bugetul pe anul acesta. Bugetul pe anul viitor, deja cu angajamentele pe care le avem, înseamnă un deficit care riscă să meargă peste 3%”, a declarat Dacian Cioloș la ProTv.

800 de milioane, excedent în primele două luni ale lui 2016

Datele bugetare doar din primele două luni ale anului 2016 relevă un excedent de 800 de milioane de lei. Cu toate măsurile intrate în vigoare de la 1 ianuarie și preluate de Cabinetul Cioloș de la fostul guvern, ianuarie și februarie s-au închis pe plus. Veniturile bugetului general consolidat au fost în sumă de 35,4 miliarde de lei, reprezentând 4,7% din PIB, și cu 4,6% mai mari în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului precedent. De cealaltă parte, cheltuielile au fost în sumă de 34,6 miliarde de lei, mai mari în termeni nominali cu 9,9% față de aceeași perioadă din anul precedent și cu 0,2 puncte procentuale ca pondere în PIB.

O gură de oxigen pentru buget ar fi și dacă ANAF ar recupera prejudiciile stabilite prin hotărâri definitive ale instanțelor. Potrivit ultimului raport al Curții de Conturi, magistrații au înaintat către ANAF peste 2.370 de hotărâri definitive, prin care se stabilea executarea silită în valoare de aproape 2,6 miliarde lei, în 2014. Din această sumă, Fiscul a reușit să recupereze sub 1% în anul respectiv. În acest ritm, pentru a recupera prejudiciile, Fiscul ar avea nevoie de peste 100 de ani, mai exact 113.

Cea mai gravă problemă a României din ultimii 50 de ani

Discuția despre indemnizațiile pentru creșterea copilului vin în contextul mai amplu al demografiei, pe fondul scăderii dramatice a natalității. Populația României a scăzut constant în ultimii ani. În 2014, în țara noastră, erau înregistrați sub 20 de milioane de locuitori, ajungând la nivelul anului 1966, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

Președintele INS, Tudorel Andrei, a spus că reducerea populației este influențată de numărul mare al deceselor, dar și de scăderea ratei natalității, aspecte care nu pot fi schimbate într-un timp foarte scurt, ceea ce înseamnă că România nu poate asigura menținerea populației la nivelul actual de 19 milioane de locuitori, într-un orizont de timp.

Rata de reproducere în România a stagnat în ultimii 20 de ani, însă în prezent aceasta este în scădere. Astfel, în locul unei medii de 2,1 copii născuți de o femeie, în cazul României în 2014 se întegistra o rată de 1,3 copii la o femeie.

Din documentul INS rezultă că rata de fertilitate pe grupe de vârstă a înregistrat schimbări majore după 1989, când aceasta a scăzut, crescând vârsta medie la care se înregistrează cele mai mari valori ale ratei de fertilitate. Astfel, dacă în perioada 1970-1985 grupa de vârstă cu cea mai mare rată a fertilității era 20-24 de ani, cu 201,4 născuți vii la o mie de femei, respectiv 191,4 în perioada 2005-2014, rata fertilității a cunoscut o scădere notabilă, la numai 70 de născuți vii la o mie de femei pentru grupa de vârstă 20-24 de ani în 2005 și la doar 55,9 în 2014.

De ce nu mai fac românii copii? Sociologii pun această situație pe seama faptului că s-au schimbat valorile pe care le au în vedere tinerii din țara noastră.

„Scăderea natalității la noi în țară nu este determinată de faptul că româncele nu au bani. De regulă, în țările sărace natalitatea este destul de crescută. În România, acest lucru a fost determinat de faptul că a crescut vârsta la care românii aleg să se căsătorească. În prezent, a avea un copil nu mai reprezintă un ideal în rândul românilor. Aceștia visează să aibă job-uri de top, să călătorească. Acest lucru nu este de condamnat pentru că reprezintă evoluția normală a unei țări aflate în dezvoltare”, explica, pentru gândul, sociologul Bogdan Voicu.

Totuși, în România nu se discută despre o posibilă rezolvare a acestei situații, nu se fac planuri pe termen lung pentru diminuarea impactului acestor schimbări și a scăderii populației. Dacă lucrurile continuă așa, specialiștii estimează că până în 2050, România va ajunge să aibă cel mult 16 milioane de locuitori.